Cea mai jenibila faza….

Pe cand aveam vreo 10-11 ani m-a prins moda rolelor. Erau patine cu rotile, alea cu 4 roti, demodatele, si role, alea tot cu 4 roti dar dispuse pe linie, roti de silicon, jmecherie.

Ne chinuiam ca dracu’cu ele pentru ca erau numa gropi, iar io nu imi prea gaseam pe marimea mea.

(sursa poza : 4.bp.blogspot.com )

Intr-o zi frumoasa de vara.

Io cu al meu prieten dadeam ture cu rolele cand, subit, il apuca pe preten’ nevoia a mica. Trage pe dreapta, langa tomberon, sa se elibereze de emotii. Daca esti baiat, stii ca sunetu inconfundabil de curs la robinet cam starneste pofta de pipi (doamne ce exprimare am avut, da’ nu aveam cum sa explic) si cum ma mai scapa si pe mine un pic, sentimentu s-a intensificat.

Asta terminase, am zis sa trag si io pe dreapta, da’ tocmai atunci se aglomerase traficu prin curtea blocului. Si stai, si stai, si blugi stramti pe mine, cu nasturi in loc de fermoar, si iara stai, si role in picioare. La un moment dat zic : “ Ba, esti nebun, nu mai rezist, ma duc acasa ! “. Pretenu, preten, vine cu mine. Ajung la scara (stateam la 4) si am o dilema : daca stau sa imi dau jos rolele, fac sigur pe mine, daca le tin in picioare….va fi tare amuzant. Cum nu puteam sta in loc, am inceput sa urc cu ele in picioare. Si dai si urca in lateral, ca altfel nu aveam cum. Si un etaj, trec doua minute. Si al doilea etaj; deja dadeam din picioare precum duduile pe banda de alergat, si la fel de eficient. Graba era mare, etaju trei….hiu, si mai graba si vine etaju 4. Il vad pe prieten mai disperat ca mine, dand din picioare de parca acolo isi tinea disperarea. Ne grabim amandoi cand, eu rostesc : ” STAI ! “. Ala, “ Ce ? “, cu o fata disperata. . Zic, “ Nu mai are rost sa ne grabim…

Senzatia a fost….calaie, dar rusinea de nepretuit. Mi-am luat geaca, am infasurat-o in jurul meu, am intrat in casa si de acolo primul meu moment in care a trebuit sa iau decizii importante deja se incheiase.

Bineinteles ca pretenu nu s-a putut abtine si a mai povestit. Noroc’ca eram mici.

A, a fost amuzant dupa ce am rezolvat problema, cand sa iesim am dat peste locu cu crima… :))) Pata de sange inca era acolo :)))

Greu de povestit asa cum trebe prin scris, e mai amuzant sa o auzi, iar daca ai fi vazut-o….ar fi fost criminal. Mai ales ca mi-am pastrat simtu umorului si am facut din situatie un banc zicand ca nu are rost sa ne mai grabim, cu o fata actoriceasca….Oricum se intamplase, ce rost avea sa ma supar ?!